Moardas
Moardăş, ung. Mardos, germ. Mardisch,
1373 Mardisch,
1373 -1375 Ardesch,
1414 Argias,
1415 Argyas
1480 Ardyan
1750 Moardos,
1760-1762 Mordisch,
1850 Argyes,
1854 Mardos, Mardisch, Moardeş.
1373 Mardisch,
1373 -1375 Ardesch,
1414 Argias,
1415 Argyas
1480 Ardyan
1750 Moardos,
1760-1762 Mordisch,
1850 Argyes,
1854 Mardos, Mardisch, Moardeş.
Istoric
Mai demult Mardeşu, Argheş (în dialectul sasesc Muardesch, Muerdesch, în germana Mardisch, în maghiara Mardos) este o localitate în judetul Sibiu, Transilvania, Romanaia. Localitatea se află la 20 km E de Seica Mare în direcţia Agnita, într-o zonă împădurită. Până la Agnita şi până la Medias sunt circa 30 km, iar până la Sibiu, 50 km.
Se pare că denumirea localităţii are origini cumane, care a fost preluată de maghiari şi transmisă saşilor ca Ardesch, devenită ulterior Mardisch. Prima menţiune este din 1373, prvind numirea unui preot, Michael de Ardesch.
În 1516, cu ocazia primului recensământ, localitatea este menţionată ca o comună liberă aparţinând de Scaunul Seica, având 40 de capi de familie (gospodării), trei văduve, un cioban, un morar şi un învăţător.
Pe harta din 1532, întocmită deJohannes Honterus, localitatea era menţionată ca fiind cea mai mică din Scaunul Şeica, cu numai 35 de capi de familie.
Se pare că denumirea localităţii are origini cumane, care a fost preluată de maghiari şi transmisă saşilor ca Ardesch, devenită ulterior Mardisch. Prima menţiune este din 1373, prvind numirea unui preot, Michael de Ardesch.
În 1516, cu ocazia primului recensământ, localitatea este menţionată ca o comună liberă aparţinând de Scaunul Seica, având 40 de capi de familie (gospodării), trei văduve, un cioban, un morar şi un învăţător.
Pe harta din 1532, întocmită deJohannes Honterus, localitatea era menţionată ca fiind cea mai mică din Scaunul Şeica, cu numai 35 de capi de familie.
Şcoala
Deşi primul învăţător este menţionat într-un document din 1516, se pare că şcoala este mai veche. Se cunoaşte faptul că Michael Eckhart de Ardisch, care a studiat în şcoala săsească din Moardăş, a fost înmatriculat în 1434 la Universitatea din Viena, la facultatea de drept. În 1848 s-a construit o şcoală nouă, renovată în 1911.
Populatia
La mijlocul secolulul al IX-lea, în Moardăş au fost recenzaţi 545 de locuitori, saşi, români, unguri şi ţigani. În 1930, au fost recenzaţi 628 de locuitori, din care 328 saşi şi 239 români.
La sfârşitul lunii ianuarie 1945, mulţi locuitori saşi au fost deportati în Uniunea Sovietica la muncă forţată
Într-o notă întocmită de primărie în 9 noiembrie 1946, situaţia saşilor din Moardăş era următoarea: 262 la casele lor, 44 la muncă forţată în URSS, 45 plecaţi în Germania.
După Revoluţia din 1989, aproape toţi saşii rămaşi în Moardăş au emigrat în Germania.
La sfârşitul lunii ianuarie 1945, mulţi locuitori saşi au fost deportati în Uniunea Sovietica la muncă forţată
Într-o notă întocmită de primărie în 9 noiembrie 1946, situaţia saşilor din Moardăş era următoarea: 262 la casele lor, 44 la muncă forţată în URSS, 45 plecaţi în Germania.
După Revoluţia din 1989, aproape toţi saşii rămaşi în Moardăş au emigrat în Germania.
Biserica
Prima atestare documentară despre existenţa parohiei evanghelice Moardăş datează din anul 1373. Biserica a fost construită in sec. al XlV-lea şi a fost închinată Sf.Nicolae este în stil gotic cu tavanul boltit. Altarul datează din sec .XVIII-lea. Cea mai veche parte o constituie tabloul principal care reprezintă răstignirea şi datează aproximativ de la 1700. Acesta a fost restaurat în 1789 de Petersberger, pentru 421 florini. Orga a fost construită în anul 1803 de către maistrul din Biertan, Samuel Mâtz şi restaurată în anul 1837 de Emanuel Chradic din Sibiu. în anul 1918 tuburile principale au fost confiscate pentru maşina de război şi au fost înlocuite abia în 1963
BISERICA ORTODOXA
Date istorice referitoare la o anterioara biserica celei celei actuale nu se cunosc, desi traditia spune ca in vechiul cimitir comunal ar fi existat o bisericuta din lemn de proportii reduse. Biserica actuala a fost construita in anul 1820 in timpul pastoririi preotului Stefan Raica, care a pastorit intre anii 1818-1854.
Biserica este construita din caramida, cu fundatie din piatra fiind acoperita cu tigla . Stilul constructiei este tipic ardelenesc, in forma de nava, cu tavanul in semicerc, simplu fara arcuituri si fara pictura. Fondurile necesare ridicarii bisericii au provenit din contributiile credinciosilor putini la numar si din colecta efectuata prin tara.
Biserica a fost renovata in intregime sub preotul Grigore Hampu in anul 1940, atat in interior, cat si in exterior,la interior s-a confectionat intreg mobilierul: strane, iconostas, ferestre. Tot atunci biserica a fost zugravita in interior si exterior.
In anul 1977 in timpul pastoririi Pr. Virgil Vasu cladirea bisericii a fost dotata cu paratraznet si cu instalatie electrica. Biserica a fost renovata in interior si exterior in anul 1981. Alte date referitoare la constructia bisericii nu se cunosc.
Preotii cunoscuti care au pastorit in aceasta biserica sunt:
Stefan Raica 1818-1854
Ioan Munteanu 1854-1872
Samoila Sabo 1872-1876
Ioan Sancu 1876-1887
Marian Paculea 1887-1889
Aurel Hulea 1889-1893
Nicolae Stoian 1893-1894
Ioan Vlad 1894-1895
Bazilu Oprea 1895-1905
Gheorghe Vamos 1905-1910
Gheorghe Spineanul 1910-1924
Silviu Raica 1924-1926
Grigore Hampu 1926- 1974
Virgil Vasu 1974-1988
Dancu Aurel 1988-2008
Lazar Cristian 2008- azi
BISERICA ORTODOXA
Date istorice referitoare la o anterioara biserica celei celei actuale nu se cunosc, desi traditia spune ca in vechiul cimitir comunal ar fi existat o bisericuta din lemn de proportii reduse. Biserica actuala a fost construita in anul 1820 in timpul pastoririi preotului Stefan Raica, care a pastorit intre anii 1818-1854.
Biserica este construita din caramida, cu fundatie din piatra fiind acoperita cu tigla . Stilul constructiei este tipic ardelenesc, in forma de nava, cu tavanul in semicerc, simplu fara arcuituri si fara pictura. Fondurile necesare ridicarii bisericii au provenit din contributiile credinciosilor putini la numar si din colecta efectuata prin tara.
Biserica a fost renovata in intregime sub preotul Grigore Hampu in anul 1940, atat in interior, cat si in exterior,la interior s-a confectionat intreg mobilierul: strane, iconostas, ferestre. Tot atunci biserica a fost zugravita in interior si exterior.
In anul 1977 in timpul pastoririi Pr. Virgil Vasu cladirea bisericii a fost dotata cu paratraznet si cu instalatie electrica. Biserica a fost renovata in interior si exterior in anul 1981. Alte date referitoare la constructia bisericii nu se cunosc.
Preotii cunoscuti care au pastorit in aceasta biserica sunt:
Stefan Raica 1818-1854
Ioan Munteanu 1854-1872
Samoila Sabo 1872-1876
Ioan Sancu 1876-1887
Marian Paculea 1887-1889
Aurel Hulea 1889-1893
Nicolae Stoian 1893-1894
Ioan Vlad 1894-1895
Bazilu Oprea 1895-1905
Gheorghe Vamos 1905-1910
Gheorghe Spineanul 1910-1924
Silviu Raica 1924-1926
Grigore Hampu 1926- 1974
Virgil Vasu 1974-1988
Dancu Aurel 1988-2008
Lazar Cristian 2008- azi